primul plugar e cel care a înțeles
că sângele e cel mai bun îngrășământ,
cel care știe diferența dintre fumul care urcă drept
și cel care se târăște pe jos ca un șarpe lovit
o, fondator al orașelor în care ne ascundem
al celor care nu au nimic de sacrificat
ci doar mâini aspre și o furie cât o zi de post
binecuvântează această piatră pe care o strângem în pumn
când trecem pe lângă cei aleși
Cain, acolo unde ai lovit prima oară
nu mai cresc fire de iarbă ci doar ziduri
iar noi, copiii tăi ca un câmp de tăcere
strivim omul de teamă să nu ne devină frate